În lucrarea „Date geografice şi istorice privind municipiul Râmnicu Sărat”, apărută anul trecut la Editura Rafet, autorul, profesorul Titus Constantin Mangalea, face referire la Mişcarea Legionară. Astfel, în capitolul Unele aspecte sociale ale municipiului Râmnicu Sărat, Titus Constantin Mangalea pomeneşte despre: „Organizaţia de legionari (a cămăşilor verzi) ce cuprindea numai adulţii purtători de pistoale gata în orice clipă de jafuri şi omoruri, antisemiţi conduşi de Zelea Codreanu şi Horia Sima ce proslăveau partidul nazist condus de Adolf Hitler.”
Domnul profesor Titus Constantin Mangalea face parte dintr-o generaţie care a simţit pe propria piele ce înseamnă să nu poţi cunoaşte adevărul istoric. Ocultarea adevărului cu privire la Mişcarea Legionară s-a numărat printre obiectivele principale ale istoriografiei comuniste. Textul citat mai sus nu este decât un nou atac din seria atacurilor la adresa Mişcării Legionare lansate de comuniştii înfeudaţi Moscovei încă din anii ’20-’30, „fundamentate” apoi de istorici de teapa lui Mihail Roller şi a emulilor săi. Astfel de texte se scriau în anii ’40-’50, când iertarea de trecutul legionar se făcea în temeiul unui interogatoriu de genul următor:
„- Torţionarul: «…Spune, ce ştii despre familia Codreanu?»
- Candidatul la reeducare: «…Ştiu că… nu avea niciun strop de sânge românesc, că, după tată, e polonez, după mamă e neamţ şi că acestă familie a fost o familie de criminali. Bunicul a fost pădurar şi a ucis, cu toporul, pe nu ştiu cine. Tatăl a fost profesor şi a trădat, în nu ştiu ce împrejurare, ţara. Codreanu l-a împuşcat pe Manciu. Asasinatul, prin urmare, le era în sânge şi l-au impus, ca metodă de luptă, întregii Mişcări Legionare.»” (Gh. Buzatu, C. Ciucanu, C. Săndulache – Radiografia dreptei româneşti. Ed. FF Press, Bucureşti, 1996)
Istoricul Gheorghe Buzatu declară, în prefaţa lucrării Radiografia dreptei româneşti: „Să atragem atenţia cititorului că un asemenea «model» poate fi atractiv şi lipsit de riscurile oricăror interpretări cazuistice. Dar el nu este şi productiv. Pur şi simplu, nu înseamnă Istorie.”
Îi recomandăm profesorului Titus Constantin Mangalea să aprindă o lumânare la crucea ridicată în memoria unor creştini români ucişi, fără judecată, în „noaptea cuţitelor lungi”(21 septembrie 1939), la Râmnicu Sărat. Nu erau decât nişte tineri intelectuali, nu purtau pistoale şi nu erau în orice clipă gata de jafuri şi omoruri. Nici măcar antisemiţi nu erau. Nu. Aveau o singură „vină” – erau legionari.

A consemat, Răzvan Theo Chirac